Despre cum să te porţi la teatru

Am văzut zilele trecute piesa “Se caută un tenor”. De zilele Craiovei n-am apucat bilet, din păcate. În fine, a fost interesantă. Amuzantă, actori buni, o plăcere să o vezi (ca şi pe Adela Minae, de altfel :) ).

Pe lângă asta, totuşi, am dat peste o grămadă de oameni cu bun simţ. Oameni cu obraz, simţiţi, care ştiu cum să se poarte în public şi mai ales într-o sală de teatru. Ce făceau oamenii ăştia? Păi:

• vorbeau între ei non-stop. despre orice. de la cât a durat partida din seara de dinainte până la ghicirea următoarei replici de pe scenă;
• fluierau;
• deşi eşti anunţat să îţi opreşti telefonul mobil, pe ei nu îi interesa. mai mult, dacă le sunau telefoanele, nu se sinchiseau să închidă răspundă prea devreme. şi vorbeau fără nici o problemă;
• îşi făceau poze. de haifaiv;
• fluierau la fiecare fază în care i se ridica rochiţa Adelei;
• făceau glume proaste cu voce tare. ca să amuze publicul, desigur;
• făceau observaţii (tot cu voce tare) la adresa actorilor.

Bineînţeles că e vorba de preastimabili şi domnişoare cu cercei Nike, respectiv D&G.

Apropo, se încumetă cineva să facă un ghid despre cum să te comporţi la teatru? Poate-poate le vine mintea la cap unora.